Antonela Barbu
Expoziția stradală denumită Porțile secuiești – patrimoniu și identitate a etnografului Kovács Piroska va fi prezentată în centrul orașului, în perioada 19 -21 iunie 2015, în cadrul Festivalului Mediaș Cetate Medievală – Târg de meșteșuguri vii, ediția a XI-a, organizat de Direcția Municipală pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret în colaborare cu Breasla Meșteșugarilor din Transilvania.
Responsabilitatea salvării şi protejării porţilor secuieşti a fost preluată, în urmă cu peste 40 de ani, de fosta profesoară Kovács Piroska, acum în vârstă de 83 ani, în Localitatea Satu Mare din judeţul Harghita. În cei peste 40 ani de activitate, Kovács Piroska a colecţionat artă populară, devenind o extraordinară cunoscătoare a valorilor culturale din Satu Mare, a deschis un muzeu, a colectat un volum impresionant de desene populare, a realizat o cartare a porţilor secuieşti din zona Odorhei şi a solicitat restaurarea lor. Aşa a demarat un proiect finanţat de Consiliul Judeţean, datorită căruia au fost restaurate zeci de porţi secuieşti din tot judeţul, a căror valoare culturală este inestimabilă.
Datorită strădaniei sale, Kovács Piroska a fost răsplătită, în anul 2012, cu premiul Europa Nostra, categoria Contribuţie remarcabilă, acordat de Comisia Europeană, iar faima porţilor secuieşti a trecut graniţele judeţului şi ale României şi au devenit cunoscute în întreaga Europă.
Kovács Piroska obişnuieşte să spună că meritul pentru acest premiu nu îi aparţine numai ei, ci zecilor de oameni care i-au fost alături şi au ajutat-o în munca sa, în cele câteva decenii dedicate salvării patrimoniului cultural.
Porţile secuiești au fost înzestrate cu simboluri care aveau menirea să ţină departe de gospodărie atât vrăjile, cât şi toate bolile care ar fi putut afecta omul şi animalele, dar şi necazurile ce ar fi putut să se abată asupra casei. Între timp, s-au popularizat mesajele scrise pe porţi, dar care, în opinia etnografilor, sunt mult mai sărace decât vechile simboluri.
Add comment