Republica Centrafricană este printre acele state ce nu au ieșire la nici o mare, de pe teritoriul african. Are ca vecini Ciadul, Sudanul și Sudanul de Sud, Republica Congo și Republica Democrată Congo și Camerun. Aceasta are o suprafață de 622.984 de km2 și o populație estimată la 4,4 miloane de locuitori. Ca organizare administrativă, Republica Centrafricană este organizată în 14 prefecturi, două prefecturi economice și o comună autonomă, capitala fiind la Bangui. Prefecturile sunt și ele mai departe divizate în 71 de subprefecturi. Este una dintre cele mai sărace țări de pe teritoriul African, intrând în topul 10 ale țărilor fără o dezvoltare mare. Parcul național Manovo-Gounda St. Floris a fost înscris în anul 1988 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
De când Republica Centrafricană și-a câștigat independenţa faţă de Franţa la 13 august 1960, țara a suferit 5 lovituri de stat, ceea ce a creat instabilitate politică – mai ales în nordul ţării care este populat predominant de musulmani. David Dacko a fost primul președinte.
Jean-Bédel Bokassa a dat o lovitură de stat militară la 31 decembrie 1965, monopolizând funcţiile de preşedinte, prim-ministru şi ministru al Apărării. România a recunoscut noul stat la 6 februarie 1968, însă relaţiile diplomatice s-au concretizat doi ani mai târziu.
Primele alegeri democratice pluripartite au avut loc în 1993, cu resursele oferite de donatori internaționali și cu ajutorul ONU , acesta fiind câștigate de Ange-Félix Patassé.
El a pierdut sprijinul popular în timpul președinției sale și a fost înlăturat în 2003 de generalul François Bozizé susținut de francezi, acesta a câștiga alegerile democratice din mai 2005.
Incapacitatea de a plăti muncitorii din sectorul public a condus la greve în 2007. Bozizé a numit un nou guvern condus de Faustin-Archange Touadéra la 22 ianuarie 2008. În februarie 2010, Bozizé a semnat un decret prezidențial care stabiliea data pentru alegerile prezidențiale următoare (25 aprilie 2010). Deși inițial amânate, alegerile au avut loc în ianuarie și martie 2011, Bozizé și partidul său câștigându-le.
La sfârşitul anului 2012, Séléka (un grup de rebeli musulmani din nordul ţării) a început o campanie militară pentru a-l înlătura de la conducerea ţării pe François Bozizé, deoarece ţara era practic neguvernată în afara capitalei, Bangui.
În martie 2013, Bozizé este înlocuit de Michel Djotodia, liderul grupului Séléka, care devine primul preşedinte musulman al ţării. Deşi acesta desfiinţează grupul, mulţi au refuzat să se dezarmeze şi au continuat să comită abuzuri grave împotriva drepturilor omului folosind copii-soldaţi, violând femei şi omorând civili.
Astfel s-a ajuns la formarea anti-Balaka (opoziţia formată din comunităţile creştine). În ianuarie 2014, după ce Djotodia a fost presat de liderii regionali să demisioneze, Catherine Samba-Panza devine prima femeie care preia preşedinţia Republicii Centrafricane, neluând partea niciunui grup, având ca primă misiune restabilirea păcii într-o ţară devastată de crimele interreligioase.
Aflate la negocieri în Brazzaville (capitala Republicii Congo), în 23 iulie, cele două grupuri au semnat acordul de încetare a focului, Séléka renunţând la cererea de împărţire a statului în funcţie de religie: în nord musulmani şi în sud creştini, pe care o făcuse cu puţin timp în urmă. Vom vedea cum vor evolua lucrurile, având în vedere că Republica Centrafricană are o istorie în care acordurile rămân doar pe hârtie.
Cu toate că Republica Centrafricană este declarată ca fiind una dintre cele mai sărace țări din Africa, acolo se găsesc zăcămintele de uraniu, cupru, bauxită, diamante, fier.
Printre atracțiile turistice importante se numără 4 parcuri naționale spectaculoase care sunt destinații pentru pasionații de safari. În capitala Bangui se poate admira Palatul Bokassa și Muzeul Boganda. Surse: Wikipedia, http://adevarul.ro/
Add comment