Antonela BarbuVineri, 9 mai, de la ora 13.00 vor fi depuse coroane în Cimitirul Evanghelic, la Obeliscul lui St. L. Roth cu ocazia comemorării umanistului St. L. Roth, de la a cărui moarte se împlinesc în 11 mai, 165 de ani.
,,La acest eveniment vor fi depuse coroane din partea Primăriei Municipiului Mediaș, a Forumului Democrat German din România, a Bisericii Evanghelice CA Mediaș , a Liceului teoretic ,,St. L. Roth” și a Școlii Herman Oberth“, comunică consilierul local prof. Helmuth Knall.
Pentru a marca acest moment important vor fi prezenți și elevii din clasa a X-a D, Secția germană de la Liceul teoretic ,,St. L. Roth” împreună cu cei de la Școala ,,Hermann Oberth“.
Stephan Ludwig Roth, personalitate marcantă a oraşului nostru se naşte la Mediaş, la 24 noiembrie 1796, în familia unui pastor transilvan.
Şcoala primară şi secundară o face la Mediaş şi Sibiu iar în 1817 pleacă la studii în străinătate. În anul 1821 este numit profesor la gimnaziul din Mediaş – şcoala care-i poartă şi astăzi numele. Anul 1828, îi aduce numirea ca prorector al gimnaziului iar în anul 1831 devine rector al aceluiaşi gimnaziu. Câţiva ani mai târziu, în noiembrie 1834 acceptă să fie predicator la Biserica Evanghelică din Mediaş iar în decembrie 1834 este exclus din învăţământ, datorită conduitei sale deloc conciliante şi a principiilor ferme, care nu erau pe placul potentaţilor oraşului în care trăia.
La începutul anului 1837 este numit preot la Nemşa, un sat la câţiva km. de Mediaş.
St. L. Roth a urmărit reformarea învățământului și înființarea mai multor școli sătești, a unei școli pedagogice spre a combate înapoierea și sărăcia, întrucât „conștiința omului se luminează prin educație și cultură”. La sugestia lui Roth, în programa de învățământ au fost introduse, de exemplu, ca materii distincte gimnastica și muzica.
În 1842 Dieta de la Cluj era procupată (pentru maghiarizare) să legifereze limba maghiară ca limbă oficială de stat în Transilvania, în locul celei latine. Revoltat, Roth a scris în celebra broșură „Războiul limbilor în Transilvania” (Der Sprachenkampf in Siebenbürgen), replicând Dietei: „Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română” pe care „o înveți singur, pe stradă, în contact singur cu oamenii. Și chiar dacă nu ai dori să înveți limba aceasta, o înmiită trebuință impune cunoștința (cunoașterea) ei.(…) Folosirea limbii materne este un drept uman, care e dat copilului prin naștere. Iar cu pierderea limbii dispare națiunea însăși”.
În anul 1847 acceptă să devină preot în satul Moşna din apropierea Mediaşului. În timpul Revoluţiei de la 1848, Roth a fost cuprins în vâltoarea evenimentului care, în final îi aduce sfârşitul tragic la Cluj în 1849.
În ianuarie 1849, lui Roth i-a murit soția și s-a întors la Moșna, având promisiune de amnistie de la generalul revoluționar Józef Bem, dar Lajos Kossuth și comisarul său, Ladislau Csányi n-au ținut cont de aceasta și l-au arestat în 21 aprilie 1849, fiind condamnat la moarte prin împușcare de către „tribunalul de sânge” al nobililor de la Cluj, pentru „înaltă trădare”, deși ajunsese de curând doar, văduv cu cinci copii minori. Sentința a fost executată la trei ore după pronunțare.
În scrisoarea adresată copiilor săi, în ziua execuției (11 mai 1849) menționa „Am avut cele mai bune gânduri pentru nația mea, fără să fi voit răul celorlalte națiuni”(din Transilvania).
Adevăratul motiv al condamnării sale au fost ideile și activitatea sa, dar mai ales ideile din broșura în care pleda și susținea drepturile poporului român.
În anul 1850, fiul Mediaşului, Stephan Ludwig Roth, este adus în oraşul său natal şi aşezat pentru vecie printre cei “de-ai casei”, la data de 11 mai.
Sursă: Fotografia este scanată din Anuarul 2004 – al Liceului Teoretic ,,St. l. Roth” Mediaș aflat în colecția Bibliotecii Municipale care poartă numele pastorului St. L. Roth.
http://ro.wikipedia.org/
http://www.historia.ro/
Add comment